Se întâmplă cu taxele și impozitele din România de la 1 noiembrie. Măsurile importante din noul Cod Fiscal pe care trebuie să le știi

Codul Fiscal din România a suferit schimbări importante în urmă cu câteva săptămâni, iar cele mai multe dintre ele își vor face simțite efectele în piață începând cu data de 1 noiembrie 2023, poimâine. Având în vedere importanța lor, este foarte important să ne le neglijezi.

Vineri a fost publicat în Monitorul Oficial setul de modificări legislative pentru care și-a asumat răspunderea Guvernul Ciolacu. Este vorba de schimbări importante aduse Codului Fiscal din România, iar cele mai multe dintre ele își vor face simțite efectele în piață începând cu data de 1 noiembrie 2023, în timp ce restul măsurilor vom începe să le resimțim cu 1 ianuarie 2024.

Citește și: Europa se pregătește de o ”mică” recesiune în 2023. De unde vine avertismentul, unde se simte deja

Taxe și impozite mai mari, desființarea unor facilități și alte probleme pentru români

Măsurile fiscale pentru care și-a asumat guvernul răspunderea nu sunt deloc puține. În primul rând, dispare scutirea de impozit pe venit pentru angajații din IT. Unele companii vor face un efort să compenseze din bugetul propriu această lovitură financiară din partea statului român, dar cei mai mulți, aproape inevitabil, nu-și vor permite acest lucru.

Tot în ceea ce privește IT-iștii, ei nu vor mai contribui obligatorii la Pilonul II de pensii. Dacă vor să o facă, trebuie să solicite acest lucru în mod explicit. Aceasta este o lovitură cu bătaie lungă din partea Guvernului, având în vedere că oameni care nu fac efortul să solicite plata contribuțiilor la Pilonul II vor avea o pensie mai mică, chiar dacă vor primi câțiva bani în plus la salariu.

Citește și: O nouă lovitură pentru buzunarul românilor, se schimbă iar Codul Fiscal. Cum se face ”economie” în 2023

Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară, loviți și ei

Tot pentru a plăti deficitul bugetar al Guvernului, se va desființa scutirea de la plată a contribuției la sănătate (CASS) și a contribuției asiguratorie pentru muncă (CAM). Pentru a compensa vânătoarea de venituri mai mari la stat, Guvernul și sindicatele au convenit ca salariul minim brut în construcții să crească la 4.582 lei, iar cel din agricultură și industria alimentară la 3.436 lei, pentru ca salariile angajaților din aceste sectoare să nu scadă să după ce Executivul a decis reintroducerea contribuțiilor la sănătate.

Nu în ultimul rând, se introduce măsura limitării plăților cu cash, atât la companii, cât și la persoane fizice, mergând până la 1.000 de lei de persoană în anumite situații. De exemplu, o persoană juridică poate încasa cash în limita unui plafon zilnic de 1.000 de lei. Prin același proiect, mai sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei. 

„Gândiți-vă că sunt peste 60.000 de mici comercianți, foarte mulți având magazine în zone rurale, unde plățile se fac exclusiv cash. Clienții vin și plătesc cu bani gheață, unii coboară din munte să-și facă aprovizionarea. Seara, proprietarul s-ar duce la cash and carry să-și refacă stocurile, dar acum ne-a coborât plafonul. Păi unde și cum să-mi urc eu bani pe card la ora aia ca să-mi plătesc marfa cu cardul?”,  a spus pentru HotNews Feliciu Paraschiv, fondator al Paco Supermarkets și Vicepreşedinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România – ANCMMR.